• ro
  • en

EVALUAREA PROIECTELOR DIN SFERA ȘTIINȚEI ȘI INOVĂRII ÎN REPUBLICA MOLDOVA ȘI ROMÂNIA. STUDIU COMPARATIV

Rezumat: Procesul de evaluare a proiectelor din sfera științei și inovării din Republica Moldova și România are un șir de asemănări  importante care demonstrează că în ambele state expertiza reprezintă o etapă importantă în procesul de cercetare-dezvoltare-inovare. Comparația demonstrează că ambele instituții UEFISCDI în România și IP CCE AȘM în Republica Moldova sunt abilitate cu atribuții de organizare a procesului de expertiză a proiectelor de cercetare și misiunea de a asigura performanța în știință. De asemenea, observăm că procedura utilizată în Republica Moldova nu se deosebește categoric de cea practicată în unele statele membre ale UE. Exemplul platformei IT utilizate de UEFISCDI în procesul de evaluare este unul de urmat – întru-cât este unul performant și de pionierat în Uniunea Europeană.

 

Cuvinte cheie: știință, cercetare, inovare, expertiză, performanță

Introducere:

Activitatea de cercetare și inovațională reprezintă un factor important al dezvoltării societăților contemporane. Cei mai importanți promotori ai activității de cercetare și inovaționale de cele mai dese ori, în statele lumii sunt statul și agenții economici privați, care beneficiază nemijlocit de implementarea rezultatelor cercetărilor și invocațiilor în activitatea economică. Statele cu economii   dezvoltate beneficiază de un parteneriat deosebit de strâns între sectorul de afaceri și cel de cercetare, fiind într-o interacțiune reciprocă ceea ce aduce rezultate deosebite în plan științific și economic.

În Republica Moldova și în România ponderea cea mai mare în promovarea științei și inovării o are statul, deși sectorul privat de asemenea își are rolul său. Statul atât prin resursele proprii cât și prin aplicarea la fondurile europene a devenit un susținător mai activ al științei și inovării în România, după aderarea la UE în 2007, iar mai recent și Republica Moldova prin aderarea la Programul Cadru 7 al Comunităţii Europene pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (2007-2013) și ORIZONT 2020.

În ambele țări mijloacele financiare destinate susținerii și dezvoltării științei, parvenite atât de la bugetul de stat cât și din fondurile europene sunt distribuite pe principiul performanței prin organizarea concursurilor de proiecte de cercetare, transfer tehnologic, dezvoltare a infrastructurii etc. Evaluarea obiectivă a performanței proiectelor de cercetare în competiție are loc ținând cont atât de criterii calitativi, cantitativi cât și de impact. Scopul expertizei proiectelor de cercetare în competiție este de a aprecia nivelul inovativ, științific eficacitatea și impactul social-economic. Astfel ca, în baza expertizei se ia decizia de raționalitate și necesitate a finanțării celor mai valoroase proiecte din competiție.

În prezentul articol ne propunem să analizăm comparativ procedura de organizare și desfășurare a evaluării proiectelor din sfera științei și inovării din Republica Moldova și România în calitate de activitate de suport pentru asigurarea calității și performanței cercetării, dezvoltării, inovării.

Cadrul organizatoric al activității de cercetare și inovare:

În Republica Moldova, Guvernul, în conformitate cu art.68 din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova[1], încheie un Acord de parteneriat cu Academia de Ştiinţe prin care îi deleagă acesteia competenţele sale privind realizarea politicii de stat în sfera ştiinţei şi inovării.[2] Astfel Academia de Științe a Moldovei (în continuare AȘM) reprezintă unica instituție publică de interes național în sfera științei și inovării, este coordonator plenipotențiar al activității științifice și de inovare - cel mai înalt for științific al țării - consultant științific al autorităților publice ale Republicii Moldova, cu statut autonom și funcționează în baza principiilor autoadministrării[3]. Promovarea științei și inovării și nemijlocit cercetarea reprezintă activitatea fundamentală a AȘM și a tuturor instituțiilor din subordine.

De organizarea, pregătirea și lansarea apelurilor; desfășurarea concursului programelor, proiectelor de cercetare se ocupă instituțiile: Centrul pentru Finanţarea Cercetării Fundamentale şi Aplicative (CFCFA); Centrul Proiecte Internaţionale (CPI); Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (AITT)[4]. Instituțiile menționate transmit proiectele spre expertiză Instituției Publice Consiliul Consultativ de Expertiză  (IP CCE – în continuare)[5].

Spre deosebire de Republica Moldova în România, competențe similare AȘM deține Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS), în subordinea căruia este Unitatea Executiva pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) cu atribuții în domeniul învățământului superior, cercetării științifice, dezvoltării și inovării. Astfel, competențele UEFISCDI  se extind și în sfera învățământului superior pe când competențele CFCFA, CPI, AITT și a IPCCE ale AȘM se referă strict în domeniul cercetării și inovării.  

UEFISCDI este o  instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea MECS, iar funcțional consiliilor consultative ale MECS cu atribuții în domeniul învățământului superior, cercetării științifice, dezvoltării și inovării. UEFISCDI este şi acționează ca instituţie ce finanţează învăţământul superior, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, iar direcţiile principale de acţiune, conform atribuţiilor, sunt: asigurarea suportului logistic, financiar şi informaţional necesar consiliilor naţionale (Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS); Consiliul Naţional pentru Dezvoltare şi Inovare (CNDI); Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS); Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS))[6].

Cu privire la activitatea de organizare a concursurilor de proiecte de cercetare și evaluarea acestora, conform Ordonanței privind înființarea UEFSCDI: Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare desfăşoară activităţi privind implementarea în sistem descentralizat a politicilor şi programelor MECS privind finanţarea învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice[7]; asigură condiţiile materiale şi financiare necesare organizării competiţiilor pentru granturi, realizează întregul proces operativ pentru selectarea şi auditarea proiectelor şi programelor propuse spre finanţare de către consilii şi sprijină managementul financiar al acestora; conduce în sistem descentralizat, implementează, monitorizează şi evaluează programe şi proiecte de dezvoltare instituţională şi de sistem, precum şi programe şi proiecte de cercetare ştiinţifică, cu finanţare naţională sau internaţională, cu avizul MECS; organizează competiţii pentru realizarea obiectivelor programelor pe care le conduce, pe baza unui calendar aprobat de MECS; elaborează şi/sau definitivează documentaţia necesară pentru desfăşurarea competiţiilor pe programele pe care le conduce, care este supusă aprobării MECS; evaluează şi selectează proiectele în cadrul competiţiilor organizate; contractează şi finanţează proiectele selectate, după aprobarea lor în prealabil de către MECS; monitorizează şi evaluează modul de derulare a proiectelor contractate; asigură consultanţă şi asistenţă tehnică pentru elaborarea şi conducerea de proiecte la programele interne şi internaţionale de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi stimulare a inovării[8].

Important și deosebit este faptul că printre competențele UEFISCDI se enumeră și cele de organizare a apelurilor de proiecte, expertizei și finanțarea câștigătorilor – competențe care sunt distribuite în Republica Moldova între CFCFA, CPI, AITT și IP CCE.

Evaluarea proiectelor în România se asigură de CNCS în parteneriat cu UEFISCDI. Pentru efectuarea lucrărilor de expertiză, monitorizare şi audit, UEFISCDI are dreptul să utilizeze colaboratori externi, specialişti în domeniu, în calitate de experţi, remuneraţi în condiţiile legii, la propunerea consiliilor din subordinea MECS[9]. În Republica Moldova experţii independenţi sunt contactaţi de angajaţii IP CCE cu solicitarea de a efectua expertiza, încheind cu fiecare expert independent selectat un contract de prestare a serviciilor de cercetări ştiinţifice[10]. Experții independenți sânt remuneraţi din mijloacele prevăzute în acest scop de legislaţie, în baza contractelor de prestare a serviciilor de cercetări ştiinţifice, încheiate cu Consiliul de Expertiză.

CNCS - instituție consultativă a MECS și UEFSCDI, încă în anul 2012 au realizat obiectivul de a dezvolta o procedură de expertiză a propunerilor de proiecte transparentă, mai obiectivă şi mai competentă. Decizia unanimă a CNCS a constat în faptul că acest obiectiv nu putea fi atins decât prin apelarea la experţi/evaluatori din alte ţări cu tradiţie în cercetarea ştiinţifică. Un precedent a existat deja în activitatea CNCSIS, care a folosit exclusiv evaluatori externi pentru competiţia de proiecte PCCE 2008. CNCS a extins acest principiu la toate competiţiile importante desfăşurate sub supervizarea ştiinţifică a CNCS. Motivul principal a fost dimensiunea redusă a comunităţii de cercetători, astfel încât în anumite domenii fiecare practic fie colaborează cu ceilalţi, fie este în competiţie cu ceilalţi cercetători, ceea ce putea afecta obiectivitatea procesului de evaluare[11]. Practică urmată și în Republica Moldova prin integrarea experților din diasporă și a celor internaționali.

În Republica Moldova cadrul legislativ definește clar procedura de organizare a concursurilor de proiecte de cercetare, inovare și transfer tehnologic[12], competențele instituțiilor implicate, criteriile de eligibilitate și de evaluare. Mai mult de cât atât, pentru fiecare tip de concurs IP CCE a elaborat fișe de evaluare prezentate public pe pagina instituției.

România aplică pe larg practica Uniunii Europene în domeniul științei și inovării și respectiv în domeniul organizării și evaluării proiectelor de cercetare. Practica europeană este foarte diferită de la apel la apel și genuri de proiecte. Astfel organizarea unor apeluri concrete este în dependență directă de criteriile de eligibilitate și de evaluare înaintate de finanțatori. Dacă în general criteriile de eligibilitate sunt publice atunci criteriile de evaluare sunt specificate în fiecare apel de organizator.

Criteriile de evaluare a proiectelor  în sfera științei și inovării în Republica Moldova și România:

Propunem spre analiză criteriile de eligibilitate și de evaluare a proiectelor din cadrul apelului ”Cooperare bilaterala Romania-China - Competiția 2014”[13]. Conform Pachetului de informații[14], fiecare propunere primită este evaluată atât de partea română cât și de partea chineză, utilizând propriile reguli – element comun și pentru Republica Moldova în cazul proiectelor bilaterale. Totuși, în România procesul de evaluare cuprinde câteva etape a) verificarea eligibilității – evaluare administrativă; b) Evaluarea științifică; c) decizia de finanțare; d) Publicarea rezultatelor.

Evaluarea  științifică, se realizează conform unei fișe de evaluare care are în acest caz trei criterii de evaluare, cu câte 3 subcriterii la criteriile 1 și 3, după cum urmează:

1. Calitatea științifică a propunerii de proiect

a) Importanța și gradul de dezvoltare al temei abordate și al obiectivelor propuse (punctaj de la 0 la 15)

b) Originalitatea soluțiilor propuse

c) Metodologia și planul de lucru propus

2. Calitatea științifică a lucrărilor anterioare realizate de membrii echipei din România în domeniul proiectului

3) Eficiența colaborării

a) Complementaritatea echipei de cercetare din România cu echipa de cercetare din Republica Populară Chineză

b) Participarea doctoranzilor, cercetătorilor post-doctoranzi și /sau a tinerilor cercetători în cele două echipe de cercetare (România și Republica Populară Chineză)

c) Potențialul viitor al continuării colaborării internaționale

Procedura de organizare a concursului de proiecte bilaterale și a evaluării acestora este asemănătoare cu cea din Republica Moldova. Proiectele bilaterale ale cercetătorilor din Republica Moldova sunt evaluate de către un expert conform regulilor proprii ale ambelor părți, și sunt admise spre finanțare dacă ambele părți recomandă proiectul. În ce privește criteriile de evaluare acestea diferă doar la nivel de formulare de cele practicate în România. Astfel în Republica Moldova sunt utilizate în fișa de evaluare 4 criterii cu câte 5-6 subcriterii.

1. Importanţa tehnico - ştiinţifică şi impactul practic al proiectului

ü  Actualitatea, tendinţa dezvoltării  şi  argumentarea  problemelor abordate în cadrul proiectului

ü  Gradul de noutate şi originalitate al cercetărilor şi al metodelor de realizare propuse în proiect

ü  Impactul rezultatelor cercetărilor preconizate  asupra  soluţionării problemelor tehnico-ştiinţifice şi social-economice a ţării

ü  Impactul rezultatelor proiectului la dezvoltarea infrastructurii ştiinţifice şi  bazei tehnico-materiale a organizaţiilor-solicitante

ü  Contribuţia proiectului în dezvoltarea colaborării ştiinţifice şi reţelelor de cercetare la nivel naţional şi internaţional

ü  Diseminarea rezultatelor

2. Etapele proiectului şi metodologia executării acestuia

ü  Claritatea formulării obiectivelor pentru atingerea scopului proiectului

ü  Gradul de conformitate a  temei de cercetare cu direcţiile ştiinţifice strategice,  indicate în apelul de concurs

ü  Fezabilitatea programului de realizare, gradul de corespundere al metodologiei de cercetare propuse cu scopul proiectului

ü  Existenţa bazei tehnico-materiale a organizaţiei-solicitante, pentru desfăşurarea cercetării, de asemenea posibilitatea utilizării echipamentului ştiinţific din alte organizaţii

ü  Gradul de eligibilitate al costurilor, proporţia cheltuielilor în buget adecvată schemei de încadrare

3. Cooperarea internaţională

ü  Demonstrarea participării  în Programul Cadru 7 al Uniunii Europene. Dacă e aplicabil, automat sunt atribuite 5 puncte.

ü  Demonstrarea participării în proiecte comune de cercetare în cadrul altor programme internaționale

ü  Participarea la evenimentele ştiinţifice internaţionale

ü  Publicațiile în revistele cu factor de impact având coautori din afara Republicii Moldova

ü  Măsurile planificate în cadrul proiectului pentru continuarea colaborării cu echipa parteneră după finisarea proiectului

4. Competenţa colectivului ştiinţific al proiectului

ü  Nivelul de competenţă  şi calificarea ştiinţifică a conducătorului şi a colectivului ştiinţific al proiectului

ü  Contribuţia anterioară la dezvoltarea domeniului ştiinţific corespunzător

ü  Experienţa participării în proiecte colaborative naţionale

ü  Atragerea şi încadrarea tinerilor cercetători în vârstă de  până la 35 ani

Deși criteriile de evaluare pentru proiectele bilaterale din Republica Moldova  sunt mai numeroase și necesită o detaliere mai precisă din partea expertului, fișa utilizată în România cuprinde în esență criteriile utilizate în Moldova, ceea ce demonstrează o practică internațională utilizată și în țara noastră în ce privește proiectele de cercetare și inovare bilaterale. Dacă  criteriile de evaluare am menționat că sunt asemănătoare, atunci în procesul nemijlocit al expertizei sunt deosebiri importante.

Etapele evaluării în ambele state:

UEFISCDI din România utilizează o platformă IT în procesul de evaluare, care este una modernă și de pionierat în Uniunea europeană după complexitatea și aplicabilitatea ei[15].  Etapele generale de evaluare a proiectelor în România sunt următoarele:

a) Selectarea experților: În platformă sunt înregistrați experții care primesc la fiecare apel, în dependență de domeniu și specialitate, notificări din partea angajaților UEFSCDI. Experții selectează proiectele pe care le-ar putea evalua. Sistemul alocă automat proiectele evaluatorilor după principiul ”primul sosit – primul servit” fiind exclus factorul uman din procesul de selectare a experților.

Experiența românească de selecţie şi de validare a experţilor demonstrează că la competițiile majore evaluarea este realizată într-o proporție covârșitoare cu experți internaționali. Acest lucru este benefic din două motive: reduce semnificativ suspiciunile legate de obiectivitatea evaluării și a face cunoscut cercetătorilor din alte țări sistemul de cercetare din România.

Procesul de selecție a experților are o componentă cantitativă, cât și una calitativă. Într-o primă fază (cea cantitativă), potențialii experți au fost selectați din baza de date ”Web of Science” pe baza unui algoritm informatic, asigurându-se ca fiecare evaluator să respecte, în termeni bibliometrici, dublul standardelor minimale de eligibilitate prevăzute pentru directorul de proiect. Toți potențialii experți au fost invitați prin email de către personalul UEFISCDI să se înscrie în platforma de evaluare (uefiscdi-direct.ro) și să completeze în platformă un profil sumar, care conținea câteva repere esențiale din perspectiva unui potențial evaluator.

Într-o a doua fază (cea calitativă), absolut toți experții care s-au înscris în platformă sunt triați de către membrii comisiilor de specialitate ale CNCS (cu evitarea conflictelor de interese), folosindu-se criterii calitative. Această triere are loc înainte de alocarea proiectelor. Prin acest demers se dorește  să se asigure că dincolo de indicatorii bibliometrici de nivel ridicat, experții antrenați în evaluare au într-adevăr experiența și maturitatea științifică necesară pentru o astfel de evaluare. Printre criteriile calitative avute în vedere sunt și: timpul scurs de la susținerea tezei de doctorat (nu s-au acceptat evaluatori fără doctorat), poziția curentă ocupată (s-a ținut cont și de prestigiul academic al instituției), experiența anterioară în evaluare, experiența anterioară în conducerea de granturi de cercetare, impactul real al publicațiilor (ex. prin numărul de citări) etc. Astfel, sunt fost folosiți în procesul de evaluare doar experți care îndeplinesc criteriile minimale prevăzute de pachetul de informații, dar care în același timp au obținut și validarea comisiilor de specialitate CNCS[16]

b) Expertiza propriu-zisă a proiectului este realizată de experți direct pe platformă unde pot vizualiza proiectele oferite spre evaluare și detalii despre aplicant. În spațiile rezervate de platformă experții scriu comentariile și punctajul acordat. Când finisează evaluarea accesează respectiv opțiunea de finisare. După această etapă, expertul poate vizualiza argumentele altor experți trecând în următoarea etapă

c) Panelul de experţi – este a doua fază a evaluării și reprezintă o etapă în care experții fără să se cunoască reciproc pot să-și adreseze întrebări și să argumenteze direct în platformă poziția sa. În acest caz, un expert văzând contra argumentele celui de al doilea evaluator își poate schimba părerea, plasând un punctaj final, sau poate rămâne pe poziția anunțată anterior.

Panelul are rolul de a arbitra acolo unde nu s-a întrunit consensul şi de a valida ierarhia finală. În același timp are loc asigurarea legăturii între cele două faze ale evaluării prin intermediul membrilor panelului care în faza de evaluare individuală joacă și rolul de raportor, adică responsabil cu redactarea raportului de consens (și implicit moderatorul discuțiilor pentru atingerea consensului). Membrii panelurilor sunt selectați de către comisiile de specialitate, în cea mai mare parte tot dintre experții înregistrați în platforma de evaluare, pe criteriul excepționalității profilului științific, raportat la nivelul celorlalți experți validați[17].

d) Raportul – Este o etapă la necesitate în care sunt invitați 1 sau doi raportori – alții decât experții, care întocmesc rapoarte asupra evaluării, aceștia pot fi invitați în incinta UEFISCDI în prezența specialiștilor instituției pentru a dezbate fișele de evaluare completate anterior de experți, și care urmăresc să ajungă la un consens cu privire la punctajul și oportunitatea  finanțării proiectului din competiție.

Procedura practicată în România are numeroase avantaje sesizabile și reprezintă un succes evident. Acest succes este avantajat de un șir de factori care lipsesc parțial în Republica Moldova și care la etapa actuală ar împiedica aplicarea unor elemente din experiența română: comunitatea ştiinţifică numeroasă în țară; proiectele sunt prezentate și evaluate în limba engleză; implicarea la nivel de cca. 50 % a experților internaționali; achitarea serviciilor de expertiză conform standardelor UE etc.

Regulamentul cu privire la organizarea şi efectuarea expertizei proiectelor în sfera cercetării şi inovării din Republica Moldova[18]  prevede următoarele etape generale ale evaluării proiectelor:

Selectarea experților[19] de către membrii echipei IPCCE (în corespundere cu prevederile regulamentului: în strictă conformitate cu competențele științifice ale evaluatorului). La selectarea experților independenți nu se admite ”conflictul de interes”, care are loc în cazurile în care:

- expertul independent contactat activează în instituția sau organizația din sfera științei și inovării în care și conducătorul sau unul din executorii proiectului propus evaluării (în calitate de angajat de bază sau prin cumul)

- expertul este sau a fost în relații de rudenie apropiate cu unul din executorii proiectului evaluat.

- expertul este conducător științific al unuia din executorii proiectului

- expertul are publicații științifice comune cu unul din executorii proiectului evaluat în timpul a doi ani de până la data anunțării apelului.

- expertul are interes personal în rezultatele evaluării unui proiect dat, și care poate influența obiectivitatea evaluării.

Cercetătorii științifici responsabili de selectarea experților vor contacta expertul și negocia încadrarea în procesul de evaluare  Expertul este obligat să declare conflictul de interes și confirmarea disponibilității. Experții internaționali sunt implicați parțial în evaluarea proiectelor de cercetare din Republica Moldova (nu întotdeauna proiectele sunt într-o limbă de circulație internațională). Necesitatea identificării și declarării oneste a conflictului de interes este de o necesitate majoră. Experiența IP CCE demonstrează că în majoritatea cazurilor experții dau dovadă de profesionalism și moralitate înaltă. În cazurile în care unii experți încalcă normele deontologice și de etică a cercetătorului științific prin divulgarea confidențialității, completarea neprofesionistă a fișelor de evaluare, nedeclararea conflictului de interes etc. – IP CCE este în drept a decide neantrenarea ulterioară a expertului în cauză în procesul de evaluare a proiectelor de cercetare și inovare. Acest fapt minimizează riscul repetării încălcărilor, contribuind la realizarea obiectivelor puse în fața IP CCE.

Desfășurarea expertizei  - analiza proiectului propriu zis de către expert și completarea fișei de evaluare. Experții evaluează fiecare proiect prin  inserarea comentariilor și acordarea punctajelor. Pentru a evalua proiectul la fiecare criteriu de evaluare, în fişa de evaluare sunt indicate o serie de elemente ale acestui criteriu, care urmează a fi considerate de către expert. Dar aceasta nu înseamnă că expertul nu poate să atribuie punctajul luând în consideraţie şi alte elemente de evaluare care nu au fost identificate în fişe, dar care se înscriu în criteriul de evaluare analizat şi sunt relevante pentru scopul şi obiectivele apelului de concurs.

După evaluarea cu punctaj la fiecare criteriu de evaluare, expertul trebuie să argumenteze decizia sa prin identificarea punctelor tari şi celor slabe ale proiectului în aspectul criteriului de evaluare vizat. Fișa de evaluare este un instrument deosebit de important şi serveşte un  temei pentru luarea deciziei de finanțare. De asemenea comentariile inserate în fișa de evaluare servesc şi ca o valoare adăugată pentru autorul proiectului în activitatea ulterioară.

Selectarea unui al treilea expert[20] - conform Regulamentului cu privire la organizarea și efectuarea expertizei proiectelor în sfera cercetării și inovări”, pct.34, în cazul concluziilor divergente a doi experţi, cererile de proiect sânt date spre expertiză la un al treilea expert independent[21]. Al treilea expert va realiza expertiza în același mod ca experții din prima fază.

 Prezentarea rezultatelor instituțiilor care au organizat apelul și au solicitat evaluarea proiectelor.

Concluzia finală se ia în baza a două opinii convergente (recomandat sau respins) şi prin calculul punctajului mediu din fişele de evaluare ale expertizelor convergente.

Avantajele etapelor practicate în Republica Moldova sunt: IP CCE este o instituție specializată în organizarea evaluării; evită intercalarea de atribuții în ce privește organizarea apelurilor, participarea în proiecte și evaluarea acestora; Se asigură confidențialitatea informațiilor din proiecte și despre membrii echipelor oferindu-se în același timp o transparență în ce privește procesul evaluării.

Posibilitatea părții române de a utiliza o platformă IT pe tot parcursul apelurilor de la lansare la prezentarea rezultatelor este asigurat de faptul că UEFISCDI este în același timp organizatorul apelurilor, al evaluării și finanțării proiectelor prin contractarea directă a directorilor de proiect. [22]

Concluzii: 

În ambele state evaluarea are rolul de filtru de selecţie, care asigură finanţarea numai a celor proiecte care reprezintă merit şi excelenţe, şi care se încadrează în priorităţile definite de entităţile care anunţă apelurile de concursuri.  Ambele instituții abilitate cu competențe de organizare a procesului de expertiză urmăresc integrarea și stimularea proiectelor de cercetare performante în comunitatea științifică internațională.

Tendința spre performanță și ridicarea calității evaluării influențează direct  excelența și performanța în cercetare și inovare. Experiența română în evaluare ne oferă unele experiențe europene aplicate în practică. Dezvoltarea unei platforme IT pentru evaluarea proiectelor de cercetare și inovare în cadrul IP CCE AȘM, prezentarea proiectelor în limba engleză, implicarea experților internaționali ar spori incontestabil obiectivitatea expertizei. Asocierea Republicii Moldova la UE, de asemenea Lansarea Programului Cadru pentru Cercetare şi Inovare al Uniunii Europene „Orizont 2020” în Republica Moldova fac iminente aceste acțiuni.

Colaborarea în domeniul expertizei proiectelor cu alte țări ale lumii, precum și implicarea experților independenți din străinătate este o oportunitate ce oferă posibilități de mobilitate și modernizare – în ritm cu dezvoltarea științei contemporane.

IP CCE își consolidează potențialul prin studierea experienței internaționale în domeniul evaluării, elaborarea regulamentelor și fișelor de evaluare specifice tipurilor de proiecte menite să crească obiectivitatea expertizei. Un rol important în creșterea obiectivității evaluării și consolidării potențialului IP CCE îl are schimbul de experiență cu instituții similare din alte țări.

 




[1] COD Nr. 259  din 15.07.2004 cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova. Publicat la 30.07.2004 în Monitorul Oficial Nr. 125-129 art. 663

[2]HOTĂRÎRE nr. 731 din 08.09.2014 cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2014. Capitolul 1. pct.1.  Publicat în Monitorul Oficial nr.270-274/780 din 12.09.2014

[3] Despre Academia de Ştiinţe a Moldovei  în. http://www.asm.md/?go=despre&new_language=0

[4] Centrul pentru Finanţarea Cercetării Fundamentale şi Aplicative (CFCFA) – concursul programelor de stat şi al proiectelor din cadrul acestora, al proiectelor de cercetări ştiinţifice fundamentale şi de cercetări ştiinţifice aplicative, pentru tinerii cercetători, pentru procurarea echipamentului, pentru organizarea manifestărilor ştiinţifice, pentru editarea monografiilor etc.; Centrul Proiecte Internaţionale (CPI) – concursul proiectelor în baza tratatelor internaţionale cu cofinanţare de la bugetul de stat; Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (AITT) – concursul proiectelor de inovare şi transfer tehnologic şi al proiectelor de dezvoltare a infrastructurii inovaţionale. În. HOTĂRÎRE nr. 731 din 08.09.2014 cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2014. Capitolul 1. pct.1.  Publicat în Monitorul Oficial nr.270-274/780 din 12.09.2014, pct.2

[5] Ibidem, pct.15

[6] Conferința  națională a cercetării și  inovării. București, 7 - 9 noiembrie 2012.  Rolul cercetării și inovării în societatea modernă. Raport.  În. http://cnci.ancs.ro/downloads/raport_conferinta.pdf.

[7] ORDONANŢĂ nr. 62 din 24 august 1999. privind înfiinţarea Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare (actualizată până la data de 1 iulie 2010)/ art.2.

[8] Art.3. literele b, f,g,h,i,j,k,l.

[9] ORDONANŢĂ nr. 62 din 24 august 1999. privind înfiinţarea Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare. (actualizată până la data de 1 iulie 2010)/ aliniatul 2.

[10] HOTĂRÎRE nr. 731 din 08.09.2014 cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2014. Capitolul 1. pct.1.  Publicat în Monitorul Oficial nr.270-274/780 din 12.09.2014. pct.24, 27.

[11] Conferința  națională a cercetării și  inovării. București, 7 - 9 noiembrie 2012.  Rolul cercetării și inovării în societatea modernă. Raport.  În. http://cnci.ancs.ro/downloads/raport_conferinta.pdf.

[12] Codul cu privire la știință și inovare

[13]Cooperare bilaterala Romania-China - Competiția 2014 În.  http://uefiscdi.gov.ro/articole/3715/Cooperare-bilaterala-Romania-China-...

[14] Competiția pentru Proiecte Bilaterale România-China pentru perioada 2015-2016. Pachet de informații. În. http://uefiscdi.gov.ro/articole/3715/Cooperare-bilaterala-Romania-China-...

[16] Conferința  națională a cercetării și  inovării. București, 7 - 9 noiembrie 2012.  Rolul cercetării și inovării în societatea modernă. Raport.  În. http://cnci.ancs.ro/downloads/raport_conferinta.pdf.

[17] Conferința  națională a cercetării și  inovării. București, 7 - 9 noiembrie 2012.  Rolul cercetării și inovării în societatea modernă. Raport.  În. http://cnci.ancs.ro/downloads/raport_conferinta.pdf.

[18] Anexa nr.4 la Acordul de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2014: REGULAMENT cu privire la organizarea şi efectuarea expertizei proiectelor în sfera cercetării şi inovării

[19] În cazul proiectelor bilaterale se selectează câte un expert din fiecare țară participantă. În cazul celorlalte proiecte se selectează câte doi experți pentru fiecare proiect propus.

[20] Etapă la necesitate.

[21] HOTĂRÎRE nr. 731 din 08.09.2014 cu privire la aprobarea Acordului de parteneriat între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldovei pentru anul 2014. Capitolul 1. pct.1.  Publicat în Monitorul Oficial nr.270-274/780 din 12.09.2014. Anexa 4.

 

Dr. Viorica BOAGHI, director IP CCE AȘM

Română
Imagine: